FabuleSoarecele si pisica » Fabule
Soarecele si pisica

Posted on Friday 8 August 2008

de Grigore Alexandrescu

Un soarece de neam, si anume Raton,
Ce fusese crescut sub pat la pension,

Si care în sfârsit, dupa un nobil plan,
Petrecea retirat într-un vechi parmazan,
Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum ca domnul Raton îndata s-a gândit
Sa o ia la picior, nu e de îndoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii în pamânt,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt,
Începu a striga: “De ce fugi, domnul meu?

Nu cumva îti fac rau? Nu cumva te gonesc?

Binele soricesc cât de mult îl doresc
Si cât îmi esti de scump, o stie Dumnezeu!
Cunosc ce rautati v-au facut fratii mei,
Si ca aveti cuvânt sa va plângeti de ei;
Dar nu sunt cum crezi; caci chiar asupra lor
Veneam sa va slujesc, de vreti un ajutor.

Eu carne nu manânc; ba înca socotesc,
De va vrea Dumnezeu, sa ma calugaresc.”
La ast frumos cuvânt, Raton înduplecat,
Vazând ca Dumnezeu de martor e luat,
Îsi ceru iertaciuni si-l pofti a veni
Cu neamul soricesc a se-mprieteni.

Îi duse pe la toti, si îl înfatisa
Ca un prieten bun ce norocul le da.

Sa fi vazut la ei jocuri si veselii!
Caci soarecii cred mult la fizionomii,

Bill Burr: Why Do I Do This? release

S-a acestui strain atâta de cinstit
Nu le înfatisa nimic de banuit.

Dar într-o zi, când toti îi detera un bal,
Dupa ce refuza si limbi si cascaval,
Zicând ca e în post si nu poate mânca,

Pe prietenii sai ceru a-mbratisa.
Skeleton Key 2: 667 Neighbor of the Beast ipod Dark Floors move
Ce fel de-mbratisari! Ce fel de sarutat!
Pe câti gura punea,
Îndata îi jertfea;
Încât abia doi-trei cu fuga au scapat.

Cotoiul cel smerit
E omul ipocrit.

  1.  
    bla
    26/04/2010 | 18:37
     

    nu prea e de inteles dar am inteles cava(kred0…oricum ms mult:X

Sorry, the comment form is closed at this time.